“Þi-am adus un cadou”, ai zis.
Am deschis laaaaarg ochii
ca doi licurici plini de fosfor,
și am întins mâinile amândouă.
Mi-ai pus cadoul în palme.
Era înfășurat în sedila
în care bunica punea brânza la scurs,
era gălbuie și mirosea a zer și a lână.

Inima îmi ciobea coșul pieptului
ca o dăltiță ascuțită.

“Þi-am adus un cadou”, îți spusei.
Îmi tremurau mâinile
ca unuia intrat în sevraj.
Þi l-am pus în palme
și aș fi vrut să fug
sau să mă ascund în găurile prizei,
să mă lungesc în firele electrice,
pana aș fi ajuns în becul țuguiat
al lămpii de la mine, de pe birou.

Dăltița ascuțită
te sculpta în mine
în stil indian.