dintr-una din camerele mele
iese azi
un om nou.

își deschide brațele spre afară
nerăbdător să primească orice ar veni.

e același care în urmă cu trei tristeți
intra într-una din camerele mele
plângând că nu mai poate
sta afară.

e același care s-a lăsat dezbrăcat
de pielea arsă de alte mângâieri
și care a așteptat până acum
să îi crească alta la loc.

***

îi păstrez toate pieile
pentru că nu există om
care să poată fi iubit
numai o dată.