atonic afonic atipic aseară
am găsit cuminte la mine-n călimară
o apoveste de vară

*
odată ca niciodată odată demult
mă cățăram în brațele copacilor
până la cer
și mă jucam de-a frunza
sub tălpile mele scoarțele murmurau
basme cu spiriduși și dragoni
în timp ce din palme imi creșteau cuiburi
de somn

odată ca niciodată odată demult
mă arcuiam la marginea ploilor
ca un curcubeu
crescut din oala cu galbeni
a spiridușilor


odată ca niciodată odată demult
în părul meu se împleteau
toate culorile
să moară de ciudă toți
dar mai ales ciorile
cărora le lăsam periodic pe casă
câte un dinte de fată
cuminte
să nu lege
zorile
*
am uitat să vă zic că pe atunci aveam aripi
de înger de gâză de colibri și de lin
în fiecare dimineață zburam câte puțin
am început cu zboruri mărunte cum ar fi
până la margareta din curte
apoi când am prins curaj
am planat pe primul garaj
acolo m-a ochit o mâță roșcată
de era să nu mai zbor niciodată
cu aripi de lin am zburat pe sub râu
ușoară ca spicul de grâu
am zburat cu brevetul meu de visător
până-ntr-o zi când am adormit pe un nor
și trezindu-mă în ceață totală
m-am prăbușit în călimară