În orașul meu în care suferința
se scurge greoi ca o șarjă de sticlă topită
poți auzi uneori falși zei
bolborosind printre dinți
sirenele fluieră cu stridență
și nu mai cântă pentru noi
În pavilionul Frumuseții
stindardele sunt în bernă
În lumina asta crudă, orașul meu
își arată în seara asta vârsta
Orașul meu înlăcrimat pozează nud
Rușinat de aceste graffiti și tatuaje
Pe care ni le aruncă-n retină
ca pe o întunecată hemoragie.