mesele sunt de lemn
ieșim unul din altul
și oamenii
și tot cerul
afară e cald și ne îmbrățișăm gurile
totul intră în noi
ca și cum ar fi de acolo

mâinile tale se uită la mine
mâinile mele se deschid
stăm așa o vreme
apoi îți ascult degetele iar eu
trebuie să trăiesc ca și cum ar fi ușor