agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-08-10 | [This text should be read in romana] |
Îmi cântă sunetul dulce de pălămidă!
trepetele siropoase de spini, curentul către care trecem cu armele în mâini- mijeam pe întins norul de sânge urcat în cap, o rotiță acționată mereu în singurătatea câmpului. Cine ești tu să-mi miroși rănile cine ești tu să crapi înțelesul jocului din fiecare pătrățică fiecare ramă podul de balamale tabla de lemn zarul? Îmi cântă din nou sunetul dulce al ierbii! burta ei, pătura de ață, cupola îngustă a paharului; firida de zer a pielii. Cândva vom fi iubit suficient: fiecare ram tăcut din nisipurile noastre, fiecare nor supt de apă, corida vitelor lângă deal, amintirea pe care ne-o dăruim unul altuia, în clișee magice- o strungă albă, despărțirea, o emoție de surpare, sărutul; Pletlul dus pe rânele pământului către zgârie-norii afurisiți și farfuriile ufo. Aici se termină- florile negre-s în regulă. Încă te mai păstrez în articulații; o sârmă-nnegrită, o pastă moale. Un arc. - Încă, îmi cântă, de mai poți, cu gura! fumul să cadă peste câmp, subțire ca o scamă.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy