de multe ori mi s-a întâmplat să aud voci atunci când totuși în jurul meu nu era nimeni
când încă nu știam să îmi scriu tot numele
cineva mă striga cu voce tare dar eu nu înțelegeam nimic
e ca atunci când stai de vorbă cu omul
dar nu îți dai seama că vorbiți limbi diferite amândoi

astăzi am mers la teatru dar era închis cu lacăt
ar trebui să stau de vorbă cu omul
dar câteodată am impresia că realitatea e prea cruntă cu mine
realitatea nu e decât o poartă care odată deschisă
numai vântul poate să o mai închidă la loc

nu ți s-a întâmplat și ție să vezi o piesă de teatru
și la sfârșit să îți dai seama că nu ai înțeles nimic
nu ți s-a întâmplat și ție să auzi o melodie
și la sfârșit să o mai asculți o dată pentru că ți-a plăcut
dar astăzi sunt mai trist ca altădată

poate ar trebuie să nu mai scriu poezie
dar stați mă strigă cineva
eu am plecat, la revedere!