vine o vreme spuneai da vine o vreme când oriunde privesc
nu văd decât ceață și tu înăuntrul ei făcându-mi semne
luminându-mi drumul spre tine

la marginea orașului dincolo de calea ferată
doi oameni se țin de mână și trec mai departe
nu acesta nu e un fapt real
e doar o veche fotografie povestită alb-negru

la marginea zilei doi oameni tac
știind că vine o vreme când peste toate va coborî ceața
nu aceasta nu e o veche fotografie povestită alb-negru
e doar un fapt real

prin ierburile sălbatice și înalte am alergat
mai vii decât toate cuvintele noastre
apoi ca un țipăt de fiară neîmblânzită
absența
apoi a fost ceață
apoi o altfel de vreme

înserarea de acum doar un singur moment luminează
la fel pentru amândoi deodată


ascultă poezia în lectura autoarei