Îmi răstignesc privirea-n carul mare,
Din spatele orbitelor mă iscodesc,
Cu o silabă, fixez un punct pe bolta palatină
Și-n juru-i universul îl rostogolesc.
Iubesc și alb și negru, și zi și noapte,
Scriu poezii ca să te îmblânzesc,
Vino și mântuiește-mă cu dragostea ta
De rătăcirea-mi permanentă!