V

- Dulce Cosanzeana,
Floare de poiana
Nu vrei sa te- apropii
Unduind ca plopii?
Nu vrei sa te- apleci
Peste pagini reci
Asa cum rachita,
Vesnic despletita,
Cand albastrie unde
Cerul nu- i raspunde?
Nu vrei sa presari
Din pumni clopotari,
Melodii si rime
Zvon de adancime?
Logodeste- ti dorul
Tainic, cu fiorul,
Dragostea ti- o varsa
Peste vlaga- mi arsa
Cum revarsa lotusi
Stelele pe Trotus
Si pe creanga- mi iesi
Floare de cires.
Iti voi da in schimb
Raze in corimb,
Diademe rare
Cu margaritare,
Fragede altite,
Ganduri in suvite,
Rosii, verzi chilime
De sprintare rime,
Stelci de borangic
Pentru umar mic
De duioasa zana
Visului stapana.
- Mi- este tare teama,
Visul tau ma cheama,
Visul tau ma soarbe- n
Pesterile oarbe.
- Vino, scumpo, vino,
Vino tu, divino,
Cantecul meu creste
Si te nemureste.
- Mi- este tare teama,
Visul tau ma cheama
Si sunt doar un pui
Invaltoarea lui.
Poarta nenoroc
Sufletu- mi ghioc.
Dragostea mi- e mica-
Zbor de randunica-,
Cerul tau e larg,
Fara de catarg,
Fara de popas,
Fara bun ramas...

VI

- Cosanzeana scumpa,
Nu vrei sa irumpa
Din cenusa- mi grea
Flacara de stea?
- Mi- este tare teama
Visul tau ma cheama,
Si s- aduc vreau totusi
Gandului tau lotusi.
Ia- ma sunt pe veci
A mistriei reci,
Inima ti- o darui
S- o cioplesti, s- o narui,
Ochii mei- oglinzi-
Sa- i stingi, sa- i aprinzi...


VII

Zidul se inalta,
Talpa ti- o incalta,
Stai pe alba vatra
Pironita- n piatra.
Zidul se ridica
Pulpa, coapsa mica
Disparura toate:
Joc de voluptate.
Sanul tau se pierde
Cine sa- l dezmierde?
Gatul lebedin
Pot sa- l mai alin?
Zidul creste, creste,
Chipu- l impietreste,
Buze dulci si ude
Geamatul se- aude?
Zidul e stapan
Ochii- ti mai raman;
Sufletul din creste
Bate la ferestre,
El, suava galba
Din faptura- ti alba
Inca- a mai ramas
Falfaind un ceas...
Zidul s- a inchis
Si truditul vis
S- a infaptuit
Dar nu- s fericit...
Opera- mi din lume
A starnit renume,
Glorie si aur
Si cununi de laur.
Dar tu nu mai este
Zana din povesti...
Firava- ti faptura
E impletitura
Si inchisa in stofe
De stralimpezi strofe
Tainic s- a topit
Si a devenit
Abur, melopee,
Brau de curcubee,
Clocot de bulboana,
Fericire, rana.
Inima, cununa,
E polei de luna,
Si calcai si frunte,
Degete marunte,
Fata ta de lapte
Ritmuri sunt in noapte.
Prea putin te simt
In culcusul strimt,
Nimeni nu te vede,
Nimeni nu te crede
Risipita- n pagini
Ca- nfloresti paragini,
Ca zglobiul mers
S- a topit in vers.

VIII

Ca un flutur nins
In lumina prins
Ma scufund in templu
Visul sa- l contemplu.
Singur si strain,
Spinul rau de chin
Dorul mi- l inteapa
Cu fiori de apa.
Te aud timid
Cum suspini sub zid
Bunul meu copil,
Ghiocel de- april.
- Dragul meu odor,
Mi- este tare dor
Sa m- avant in viata
Ca un soim prin ceata,
Sa ma- mbete
Pe- ndelete
Cu mireasma: florile,
Cu zvonul: viorile,
Cu roua: pasunile,
Cu spaima: genunile.
Si ascunsa- n iarba,
Buzele- mi sa soarba
Lacrimi de petale,
Mierea buzei tale.
Si cu trupul viu
As visa sa fiu
Nu mireasa rimelor
Si a limpezimilor,
Ci mireasa clipelor,
Dragostei, risipelor...

IX

Glasul tau strabate
Prin singuratate
Calator la poarta
De cetate moarta.
Mana da sa prinda
Dalta, sa- ti desprinda
Zvacnetul de scoica
Din granitul doica,
Dar in zid ea piere-
Semn de mangaiere.
Buza omeneasca
Vrea sa te- ncalzeasca
Dar se schmba- suer
Intr- un ochi de fluier.
Inima cea slaba
Te- ar scapa degraba
Dar, neogoita,
Cade impietrita
Si din ea te- ngana
Sipot de fantana.
Si prin intuneric
Nestiut ma feric
Bob cu bob in piatra
Ce- mi sustine vatra,
Sa te am aproape
Peste timp si ape,
Sa ne ploua soarele
Cand tioa cocoarele,
Sa ne ninga serile
Cand doinesc parerile,
Si- n senina tinda
Faca- ne colinda
Cerul, cu privirile
Omul, cu iubirile...

1946
(Cantecul Sagetatorului)