agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ I know what you're thinking, father
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-09-28 | [This text should be read in romana] | Submited by Ionut Popa
Frumoasele ființe ne-or crește bunăstarea,
Când n-o să moară fala întruchipării-n roze; La fel ca desfrânatul, ar îmbrăca paloarea Urmașul său sensibil ce l-ar păstra în poze: Constrâns de strălucirea scânteilor din gene, Hrănește-ți în lumină a sufletului flamă, Grăbind înfometarea averilor viclene, Din spirit, din dușmanul ce crud te-nchide-n ramă: Tu, care ești acuma un ornament al vieții Și doar prevestitorul banalei primăveri, Sălășluiești plăcerea pe dinăuntrul feții, Și dulcea calicie te-adoarme-n mângâieri: De milă este lumea sau ce-o fi lăcomie, Când tu-i culegi dreptatea cu-a morților solie. From fairest creatures we desire increase, That thereby beauty's rose might never die, But as the riper should by time decease, His tender heir might bear his memory: But thou contracted to thine own bright eyes, Feed'st thy light's flame with self-substantial fuel, Making a famine where abundance lies, Thy self thy foe, to thy sweet self too cruel: Thou that art now the world's fresh ornament, And only herald to the gaudy spring, Within thine own bud buriest thy content, And tender churl mak'st waste in niggarding: Pity the world, or else this glutton be, To eat the world's due, by the grave and thee.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy