s-au încheiat toți nasturii
eu m-am uitat pe-afara și-alerg pe sub drumuri
lumea are gura cusută
nimeni nu strigă că-i calc stelele
în toc mi-am înfipt pietre de hotar
și-nsemn cu mine fiecare frunză
căzută înainte de vreme
știind că pasul meu nu va stârni pulberi

toate se zbat într-un imens rostogol
și totul e alb căzut în vârful de gene
cu-o ultimă plecaciune se-omoară și ultimul gând
- hoțul de negru- zidind temelii în tăcere
cu storuri lăsate lumina e densă
și iarna mai rece