am ridicat ochii la cer
către tine ispită albastră

să te privesc printre îngerii
care-și curtează amantele
îmbrăcate în piele de șarpe

culorile vremii se sting
asemeni lumânărilor din vitrină
după o noapte fierbinte

am ridicat palmele reci
sub bărbie șiroaie de lacrimi
se unesc într-un dans de primavară

fericită să fii, fiică albastră
brațele lui te-au cuprins în somn
trupul lui te-a dorit dimineața devreme
pe pieptul lui ai adormit plângând
nimeni nu a gustat din fructul oprit mai mult decât tine

ridic privirea către tine
înger de piatră zidit în trupul meu
iartă-mi iubirea carnală
și rănile ce s-au născut
din lacrimile unui Dumnezeu