Tristete


Privesc neputincioasa la soarta ce-mi revine,
Astept sa moara raza ce-n mine e inca vie,
E boala grea a despartirii crude,
Ce sfredeleste-n mine speante incepute,
In locul unui zambet o lacrima rasare,
Si curge pe obrazu-mi si piere in departare.


Sa te revad astept, in brate sa te tin,
Sa curm pentru o clipa al crudului suspin,
Siroaie nesfarsite, izvoare necontenite ma napadesc de-a valma,
Si nu pot fi oprite....
O ploaie rece cade din nourii de sus,
Din cenusiul vietii, din vremea de apus.