Când secunda va să treacă peste mine în neștire,
îmi șoptește sec în șoaptă: voi dura o veșnicie,
Dar nimeni nu-mi stă în cale,doar a timpului cărare,
Ora,ziua sau secunda ordinea-i aleatoare,

Care vrea parcă să strice ordinea ce-a fost cândva,
Încercând să o arunce printr-un colț pe undeva,
Zile trec,la fel ca anii, și decenii mai departe,
Toate le înveți pe rând,nu doar răsfoind o carte


Iar când mintea o las să zburde, scrutând universul,
E bine să știi în viață, care-i interesul,
Fie al tău, al altora, să distingi ce-i bine,
Să nu te gândești mereu, doar ce-i pentru tine,

Puțin altruism nu strică, poți s-ajuți știi bine,
Dar ai grijă cum o faci, ține doar de tine,
Ajutând la rândul tău fi-vei ajutat
Iar atunci când dai de greu nu esti neglijat.