M-aș afunda în mocirla cazonă,
M-aș răstigni pe margini de abis,
M-aÈ™ da pe nimic,de n-ai fi acolo,
Să-mi ți capu-n poală când merg la Paris.

Þi-aș imprima chipul pe fața de pernă.
Să-mi spui la ureche când nu sunt decis.
Că sunt un nebun de pot iarăși crede,
Că singurul drum e doar spre Paris.

M-aș contopi împreună cu tine.
În dansul ce-mi mișcă picioarele-n vis,
Dar nu știu de-i dans,ori ăsta ți-e mersul,
Pe singurul drum,mă-ndrept spre Paris.