T o a m n a
Sus pe creasta dealului
In Poiana Boiului,
Bate vîntul de trei zile
Bruma rece se coboară
Pe furiș ,jos în cîmpie.

Pe pămîntul înghețat și negru
Se văd urme albe,argintii
Trecătoare este Vara
Cu-ale ei haine din hîrtii.

Frunze brune,aurii
Se joacă-n vîntul rece,
Se urcă și coboară în vîrtej,
Lăsîndu-se căzînd la vale.

Dintr-o dată Codrul verde
Nu mai este des!
Pomii se dezbracă
De frunzele verzi!

Un vînt rece bate hora-n livezi
Caruri pline cu fîn vin spre sat,
După coline,încet s-a înserat!
Un iepure își caută un culcuș
S-a înnoptat!

În toamnă vuiește tot satul
Se strînge recolta,se umple hambarul!
Acum se cunoaște cine-a muncit,
Cel ce nu are, s-a odihnit!

Þăranul acasă,mai are de lucru
Să urce in pod porumbul,
Să macine grîul,să uște și fînul
Struguri-s copți,acum fierbe mustul!
Vaca în grajd muge prelung,
Își așteaptă mulsul!

Iar țiganul,batîdu-ș iapa,
Vine tremurînd în sat,
Să ia ceva de-a gata!
Pantalonii-s jerpeliți și peticiți
Nu au mai văzut de mult apa!

Purdelușii sînt flămînzi,
Vor de-ale gurii și zbiară în car!
Þiganul își aduce aminte de un Opincar
Care l-a ajutat de mult,
Si i-a data așa cum se cuvine
O bucată de slană,pe o felie de pîine.