Am călcat coada dintre picioare cu călcâiul
Și a rămas amputata de tot.
Cui să revendic urma lăsată
Dacă nu Þie Doamne
Cel ce mi-ai dăruit obrazul și cerul întreg cu semne

Trupul îmi îngăduie să cer apă
Tu îmi oferi zâmbind vin
Ce agonie perfectă
Noi suntem de la Facerea lumii, spui
Eu tac și gust din trup
Cu băgare de seamă mă închin
Azi Þi-am atins haina
Pe rând la fântână, piață și drum

m-ai recunoscut de fiecare dată
port și acum plete și niște ochi verzi
de taie iarba,
nu mă poți împiedica să sper
lumina vine din noroi dacă o luminezi de sus.