Mai stai! Din mine să cobori,
Cu mâna îngropată-n scrum,
Cu fruntea sprijinită-n nori,

Nu te grăbi! Mai stai acum,
Când moartea marelui nimic
Ne târâie pe-același drum.

Mai stai! Te rog mai stai un pic,
Să strângem florile de mai
Și să le irosim în dric,

La margine de vis! Mai stai,
Căci porțile mi s-au închis
Și nu o să mă scurg în Rai.

Mai stai!... Te-ai dus! Și m-ai ucis.