Întrecând speranța lumii
Vezi acum cite unii
Cucerind vrea sa supună
Ajungând pina si-n luna.
Alți încearcă prin putere
Ori prin vorbi muiate-n miere
Sa i-a totul de la toti
N-ați ghicit ei nu sunt hoți.
Cautind prin manuscrise
Alți ascultând de vise,
Demonstrând ca el acela
E cel mai deștept pe terra.
Toti aceștia dragi miei,
Nu sunt prosti si nici misei,
Ci sunt filozofi vestiți
Si politicieni iubiți.
Ori acum sa nu credeți
Ca aici nu avem si fleți,
Care crede tot ușor,
E al nostru drag popor.
Eu însă acum va spun,
E o vorba de nebun,
Dați-le la toți la moaca,
Si aruncații într-o groapa.
Si dați drumul peste ei,
La vreo șaptezeci de lei,
Lei cu studiile in punga,
De la facultăți din jungla.
Si sa vezi ce teoreme,
Ce tratate ce probleme,
Genial descopar ei,
Cind s-e simnt mincati de lei.
Dupa ce au terminat,
Scumpi lei tot de mâncat,
Dati-le cite un zapist ,
De erou capitalist.
Si la avion sa-i sui,
Ca-s eroi clasa intii,
Sa-i trimiți la alt popor,
Care cere ajutor.
Apoi groapa s-o astupi
Si degrabă in mini sa scuipi,
Si clădește un monument,
Pentru acest eveniment,
Si cu slove mari săpat
Următorul meu citat:
"Finca a-ți fost mai buni ca noi,
Azi va declaram eroi.