Amintirile vremurilor viitoare se camuflează în neant
Învăluite de un diatomic moment
În plasmodiul unei reverberații cosmice.
Multiplicând clipele de pe asprul labirint
Cu circumferința gândurilor unei integrări solare
Ne dăm seama că suntem un nor de paie sceptice.
Dar într-o clipă cristalizantă
Venele oglinzilor s-au desprins de emanciparea tactilă
Păzite îndeaproape de anarhicul înger a pânzei timpului teluric,
Și în cele din urmă
Se plimbă amorfe
Pe frunzele spațiale ale introvertitului.