ziua aceasta în care
lumina începe din mine
o așez între palme
ca pe o rugă
apoi traversez
înspre noapte
ca înspre
o altă realitate

caut forme potrivite
pentru absențele infidele

așa îmi închipui lucrurile
atârnate în interior
ca niște cadavre
mici erori
în care
nu se mai poate pătrunde

n-am luat la întâmplare nimic
și cred că niciun lucru
nu-i mai important
decât celălalt
ori poate
am scăpat din vedere
întunericul
singura eroare
comisă de Dumnezeu

oricum găsesc de cuviință
că toate lucrurile
se împart apoi revin
în același punct

și respiră

asta e interesant
un teritoriu cu umbre
și un altul care zvâcnește

undeva începe o viață