Cum se cade



Eternelă floare carnivoră,

Așteptând să cadă iar o pradă,

Îmi mai dai, iubita mea, o oră

De trăit pe lumea de otavă –



De n-ai fi, m-aș înneca în vidul

Unde doar lumina este sluga,

Ea mi-ar fi și carcera, și blidul,

Și-ntuneric luciu mi-ar fi ruga –



Plimbă-mă cu prăzile în sânge

Pe la nunți, boteze și ospețe,

Eu voi fi doar iarba care plânge

Că mănâncă morților din fețe –



Lasă-mă în minte să-ți pun gândul

Zestre, lângă tâmpla care arde

Sufletul împrăștiat de hoarde,

Mușcă-l tare, când îți vine rândul…



Fără tine, nu e cumsecade…



9 mai 2006