privesc cum plouă printre castani
mă întreb din nou când o să am voie
să avortez cuvintele
atât de tâmpită
ți-am spus de mii de ori că te iubesc
apoi că te urăsc
norii au mereu altă grimasă
lasă
azi curăț arma
să împușc odată gândul
rămășița aia de visare
dintre noi
leave the pain at the door
șoptesc oameni goi
bullshit
prea târziu
a mea sparge ferestrele
urlă înspre mâine
dă cu pumnii negri în pereți
azi la curs
de îmblânzit durerea
terapia de grup
eu și alți triști din lume
da, mă rog
"no pain, no gain"


în altă viață
o să joc sârba cu Fericirea