Săracă țară, săracă,
Îngerii din tine pleacă
Pe aripi de suflet zboară
Către Ceru-nalt și sfânt
Și rămâi, sărac pământ,
Și rămâi, săracă țară,
Fără îngerii ce zboară
Către Ceru-nalt și sfânt.

Ce grabă către clipele încete!
Moldova azi e Valea Plângerii
De-acum vei fi la Dumnezeu, Poete,
La dreapta Lui, de rând cu îngerii.

Plâng pietrele și Prutul plânge-n valuri
Ce se izbesc, cu fruntea lor, de gheață,
Tu ai avut, Poete, idealuri
Și-ai închinat acestora o viață.

Plâng firele de grâu de pe coline,
Din care „mama pâine albă coace”
De-acolo sus, din înălțimi senine,
Trimite peste țara noastră pace.

Plâng florile cu chipurile pale,
Plâng nori de plumb peste câmpii și ape,
Deschide, Doamne, ușa casei Tale,
Și-l ia pe el la Tine sub pleoape.