Cînd puterea demult nu mai măsoară intelect s-au ani
Ci doar în credite bancare sau diferte forme de bani


Te mai întrebi tu simplu muritor de ce oare
Ești al nimănui lăsat mereu cu ochii in soare
Iar pentru aproape nimic te înfundă-n închisoare
De ce sa mai ții seama de-a lor legi si de onoare



Cînd ei sunt de orice in stare si legea-i oarbă numai pentru ei
Legea sunt ei si doar ei pot avea purtări de preaînalți derbedei
Respectul sau cintea adevărul sunt acte de neestimată slăbiciune
Iar tu... tu nu ai voie să nu fii om desi el e un animal cu tine

și-ar vrea sa progresezi nimic de spus dar totul să inceapă de la sine
Tot lui să îi mulțumești dacă prin absurd ai reuși s-o duci ceva mai bine