Aș vrea să-ți picur frunze
în cercuri albe, cercuri reci
să-ți șteargă dorul de mesteceni
și urma din poteci.

Apoi cu lumânarea aprinsă
în noapte eoliană
să suflu-n foșnetul din frunze,
să te aprind din iarnă.

Margini de dor
și aripi să-mi întinzi
să mă înconjori, să-mi spui
să mă cuprinzi...

2002