Mi te pun cu mine-n verbe
licurici peste tenebre
punte între răsărituri
nune nunților de fluturi
Cât mai stăm bănuitori
ne domnește trei cocori:
unu fulguitul zării
doi înfometații mării
stele viscolesc copacii
unde ouă vârcolacii
Prin oglinzi nu avem vreme
să dăm raiurilor semne
forfotelor unde suie
magmele dintre călcâie