și cred ca suntem intr-un fel orfani
eu ma îndur sa cred ca doar de tata
dar nu justific sec victimizari
ci strang doar evidentele din soarta

cumva un dat ceresc si-un trai ursit
partria –mamă, tată - dumnezeu
dar nicidecum un neam nascut din flori
ci retraind golgotele mereu

copil cu bogatie stransa-n sange
din neam ales si prohodind averi
dar cu o mama singura fiti siguri
ca nimeni n-are teama de strajeri

ne-am inchinat pe rand la toti barbatii
primiti de mama sau intrand fortat
crezand cu dansii ca vom sta la masa
si ca-i nevoie mamei de barbat

cu ce copilareasca daruire…
ce vis naiv de veacuri repetat
cand ei nici nu vedeau iubirea mamei
cati ne-au furat si cati ne-au violat

in casa noastra cata amagire
in curtea noastra cai straini mereu
si uneori prea rar venea acasa
de la razboiul lumii dumnezeu

ne-a inrait cumva dezamagirea
ne-a tabacit ne-a-mbatranit pe sleau
caci mult mai des chiar rudele de sange
ne luau din gura painea si radeau

a fost si vina mamei si a noastra
ca-n slabiciunea vaduviei ei
nu a-nvatat sa nu mai creada-n vorbe
sa nu se-ndragosteasca de idei

ca a stiut de multe ori doar plansul
ca s-a zbatut putin strigand incet
dar s-o acuzi ca i-a placut desfraul
nu-i nici adevarat si nu-i nici drept

a fost si vina noastra caci ca dansa
romantici si mereu indragostiti
n-am avut indrazneala sau puterea
de-a fi cumva mai treji sau mai uniti

ce sa-i mai ceri azi mamei noastre Tara ?
sa-i multumim ca nu s-a preacurvit
sa nu chemam marsav la judeacata
din tineretea ei pacate la barfit

ii suntem fii si-n cea din urma noapte
precum din prima noapte-i suntem fii
si nu e drept sa exersam reprosul
pe cearcane de patrie tarzii

avem doar datoria scrisa-n fire
de-a nu comite-aceleasi mari erori
de-a accepta si mersul ei mai subred
si de a fi cu ea la sarbatori

de-a nu fura din lavita batranei
ce-a mai ramas neprapadit de hoti
acum cand e slabita si lupi tineri
ca totdeauna cresc flamanzi la porti

de-a cauta un doctor cumsecade
de-a nu-i impinge latul inspre gat
si pentru ca e mama noastra buna
de-a nu vorbi in fata ei urat

caci dumnezeu asa ne-a dat ursita -
sa n-avem tata bun pe-acest pamant
dar pentru impacarea lui cu lumea
el a fagaduit atunci minunea
ca n-o sa moara mama-patrie nicicand