Nod peste nod.
Piatră peste piatră
Pădure de piatră
înghețată.

Nod peste nod.
Piatră peste piatră,
Și noi amândoi de piatră.
Noaptea fumegă.
Cuvântul se desprinde din întuneric.
Cărbune albastru arde în măruntaiele lui.
O, tu care te naști din neant,
Prin norii în cumpănă
Și faci universul să se clatine.
O, tu care te naști din neant,
pământul geme sub dalele de piatră.
Buimăcit de morții săi
Cuvântul își taie drum
Zdrobind toate tâmplele.
Nod peste nod

Piatră peste piatră.
Blestemat îmi sap mormântul
Rupe-mă în bucăți,
fatalitate,
tu, fortăreață de piatră,
ca să ard în jarul cuvintelor
până mă voi topi de tot.