cărțile vin în lume
însoțite
de trei sau patru morți
nu pentru
supraviețuitori
te vor pe tine
după a doua și ultima
convorbire
plăsmuită de febră

***

poate doar foamea
sau pădurea
nimicită retrasă dintr-o alta
substanță
ce face pământul
să se zguduie
sau unul dintre cei care au trecut
prin el și apoi l-au uitat
apăsarea într-un punct

***

dacă vrei să te eliberezi
e de ajuns o crestătură
la una din ferestrele de sus
doar cât un fluierat
stăruitor în gând
puțin peste o respirație
ascultând cu lăcomie
de-a curmezișul
inima

***

într-o tăietură
petice de îndrăgostiți
tălpi subțiri
de cer
și timpul
noapte culegând
cu trei degete

***