Frigul din aer, mă pătrunde la os
Frunzele galbene se aștern calm pe jos
Mirosul de toamnă mă-mbată ușor...
Pășind inainte, de tine mi-e dor

Mă plimb pe aleea unde mergeam noi odat'
Þinându-ne de mână , râdeam ne-ncetat.
Buzele-ți moi, aș vrea sa le sărut
AÈ™ vrea sa te-aud, dar aerul e mut

Gândindu-mă la tine, mi-e greu să aștept
Să te visez ne-ncetat, la fel, nu e drept...
Deși mi se pare, că-n urma mea mergi....
Doar vântul tot bate... ușor...printre crengi.