Azi, m-am primenit.
Shsht…!!!!!!!
Am vrut să păcălesc timpul.
Mi-am prins stele-n păr,
la urechi, soarele și luna.
Mi-am înlocuit lentilele de contact
cu două picături de infinit
iar buzele le-am transformat în cuvinte.
Mi-am atârnat, la gât, cerul
iar la brâu, m-am încins cu marea.
Mâinile - luuungi cărări către soare,
picioarele - păsări călătoare.


Și, mândră de opera mea,
l-am strigat… pe el… timpul.
Nici nu s-a obosit să se arate.
Doar mi-a răspuns:
"Poate m-ai fi păcălit dar…sufletul?!"