dansul tău semăna oarecum cu o lebădă
aceleași incasabile păreri de zboruri umede
o indispensabilă neliniște albăstrie
și un nesfârșit dor de flamingo sălbatic

am și n-am boltită privirea...
peste o altă fantastică dimineață
îmi îndrept conturul de jumătate înger

și cu o nemurire la tâmple mai botez încă o moarte
mai extrag malachit dintr-o carieră a ochiului
iar cercul meu alb devine rotunjită chemare
într-o neostoită piruetă spre tine