plaja născută din soare
ne cunună pașii
fiecare pas ne picură
în memoria celuilalt
prin buzele noastre
castele de nisip
se scurg în nemurire
dispar în noaptea
ochilor tăi ca să reapar
în zorile desenate de
ritmurile tale
mă faci să descopăr
anotimpurile în privirea ta
și umbra palmierilor
în sprâncene
melodia cuvintelor
reașează vertebrele
vreau să te întreb ceva
îmi pui degetul pe buze
nu acum că stricăm vraja
e încă un copil
apoi începem să construim
templul în care
ne vom ruga la visele noastre