In noapte s-a nascut o stea
Din vers de poezie...
In visul meu se arata
Zburand spre vesnicie.

Luceafar trist ca din poveste
Cu ochii reci,cu zambet vag...
Cu flori as indrazni a-i tese
Iubirea-i pierduta-n neant.

Dar nepasarea il framanta
Caci chin e locul lui de sus
Singuratatea-i ma-nspaimanta,
Ma-ndeamna la un dor nespus.

De ce iubesti ca un nebun
Cand stii ce-i suferinta?
De ce tu lasi amorul
Sa-ti inveluie fiinta?

De ce iubesti la fel de mult
Pe cea care te-nseala?
De ce tanjesti cu rugaminti
Ca s-o mai vezi macar o oara?

El nu-mi raspunde la descant
Caci m-as topi ca mierea..
Ci vrea ca sa-i citesc in gand
Sa-i inteleg durerea.

Si sufletul el si-l deschide
Ca eu sa-l pot patrunde
Sa caut intelesuri oarbe
Demult,adanc ascunse...