Mult va fi ciobită noaptea
De întebări și săruturi.
Va fi peste tot în aer
Parfumul tau mult prea scump.

La încrucișarea a două visări
Cauți următoarea întrebare
Regăsită într-un tipar argintiu.
Atunci vezi lumea mult prea mare.
Sufletul zău ți-e pământiu
O secundă,doar speranță,așteptări

Realitatea mult prea crudă revine
Asemenea melcilor cu mers calculat.
Dar noaptea ce a trecut nu mai vine
Poți să o rogi,să o implori,în zadar.
Nimic pe lume nu-i pur,ci pătat
Iar timpul precis,un mare avar.