De ce te-ai lăsat crucificat,
Cînd pe morți i-ai înviat
Și apă vie ne-ai dat.
Căci rîul s-anecat în prund
Și cintul n-a mai fost cînt.
Pe noi c-un cuvînt ne-ai iertat,
Iar tu răstignit în păcat.
Nici păsările nu au știut,
Coroana de spini s-o fi smuls,
Cuiele să-ți fi scos,
Nectar pe răni să-ți fi pus.
De-am fi știut c-o să-nvii,
Am fi schimbat noaptea în zi
Și-n loc de mormintul rece
Te-am fi așezat în iesle.
Luceferi te-ar fi vegheat,
Iar magii cu smirnă
Te-ar fi îmbălsămat
Și scîncet de copil ți-ar fi dat.