Când eram mic dar mare, mă gândeam
Într-o dimineață, când soarele strălucea puternic
Și afară ploua cu stropi mari de căldură, ce nu se mai opreau
Și eram nervos pe ploaie, pe soare, pe Tamba
Că dispăruse în noapte, ca motanii… mă tot gândeam
Dacă... îi spun Colonelului, tatăl tău.. dimineața.. când pleacă la unitate
Tată... te rog încuie ușa după mine
Eu vreau să mă joc cu Luminița până... vom muri și vom învia
Vreau, să construim din plastilină
O Luminiță...un Aurel și alte figurine
Ce se întâmplă să le cream cu imaginația noastră
Fabuloasă... Cred că mi-ar fi răspuns..
- Intră fiule, dar vezi că acum doarme, și
Nu-i place să se trezească atât de dimineață,
Mama ei... nu mai e. Așa că vezi...iubește-o, iubiți-vă..
Are nevoie de ea, dar nu mai este, așa că.. înlocuiește-o
Sunteți tineri dară iubirea nu o veți sfârși, niciodată.
Intră, dar n-o trezi.. dezbrăca-te, dar n-o trezi… atinge-o dar n-o trezi
Las-o să viseze toată viața, chiar dacă visează alt băiat .. acum
Începând de azi… te va visa doar pe tine.
Ai grijă...
Îi place să viseze, așa că n-o trezi, niciodată! Hai intră fiule !
Încui ușa după tine!
Așa cred că m-ar fi îndrumat colonelul
Înalt, puternic, frumos și cu musteți ca un husar.
Așa ar procedat un tânăr înțelept, dar eu nu eram.
Aș fi pătruns încet în camera ta, în odaia ta
M-aș fi dezbrăcat de hainele devenite inutile, și lângă tine,
Lipit de tine.. te-aș fi privit până în adâncuri.
Sunt sigur că ai fi țipat la mine,
- Pleacă, pleacă imediat, frații nu se iubesc iar tu îmi ești ca un frate
Și nu putem comite acest incest...
Eu te-aș fi mângâiat pe trup și ți-aș fi șoptit
- Lasă-mă ... vei vedea că nu-ți sunt frate,
Luminiță dragă, mică, drăguță, veselă și slăbuță
Toți băieții din această lume sunt frații tăi, numai eu nu-ți sunt.
Sunt sigur… că după ce te-ai fi gândit un secol
În secolele următoare m-ai fi... lăsat...
Luminiță dragă, mică, drăguță, veselă și acum.. grăsuță
Iar eu aș fi fost mai fericit, și Ani ar fi fost mai fericită,
Iar tu Luminiță ai fi fost fericită.
Așa cred eu, dar nu înseamnă că e adevărat!
Sunt om și greșesc întotdeauna.
Când eram mic dar mare și tu erai mică dar mare
Și eu n-aveam mintea de acum
Când sunt mic dar mare și tu ești tot tânără dar înțeleaptă.
Era pe vremuri.. când eram foarte tineri, copii de o șchioapă și mi se părea
Că ești singură...oare ai fost singură?
Sau noi, tineri?...