fluierai a duminică
deși era încă joi
joia neagră
când Iuda își număra arginții
dar tu nu știai asta
și nici nu ți-ar fi păsat

fluierai a duminică
în fiecare zi
și făceai piruete largi
într-o lume prea strâmtă
așa cum te învățase cândva
bunica în curtea ospiciului

fluierai senină
cu ploaia despicată pe umeri
numărând savant
toate secundele
despărțirii de mine

ar fi târziu acum
să opresc numărătoarea ta infinită
azi
mâine
cândva

dar am să vin
să te văd fluierând a duminică
în fiecare an
joi