doar azi...


cuvintele, sunt nude-n luna mai,
când cerul este mai adânc și mai albastru.
o să-ți aduc azi flori de liliac
și-o să te rog să nu vorbim nimic.
nici un cuvânt să nu mai irosim.
să ne-nțelegem doar prin gesturi și priviri,
ca și cum cuvintele, nu ar fi încă articulate.
un gest, să fie cât o frază întreagă,
o clipire din ochi, o idee dusă până la capăt
iar o înlănțuire de mâini, cât o iubire de-o viață.
să lăsăm florile să vorbească și cerul,
pentru că avem sufletul mult prea sărac,
să ridicăm vocea lângă atâta splendoare.