Mâinile-mi reci să cuprindă pamântul,
Ochii să soarbă cerul pieziș,
Luna tăcut să se-nece în ape
Și eu să mor puțin pe furiș.

Gândul să zacă pierdut în tăcere,
Inima strânsă-n zăbrele de foc,
Visul uitat să măsoare eternul
Și moartea să-mi pară noroc.

Vise reci să cuprindă pamântul,
Ochii să soarbă cerul pieziș,
Soare tăcut să se-nece în ape
Și eu să-nvii puțin pe furiș.