pe sub pleoapele atinse de brumă
se întind urme de apă
tot mai rare în ultima vreme
privirile se aciuiesc sub lespezi
în cimitir crucile scârțâie șubred
la o distanță de o tăcere e frig
câinii așteaptă iarna
lângă porți
cioatele torturate de soare
ascund timpul, -
singurul infractor din țara aerului

lutul se întărește sub tălpi
încărcătura nu mai are nicio valoare
dar Dumnezeu cască plictisit

nu-i pasă...