Cu toamna gutuie, în ape ce curg
scăparea din mine ațin;
pe piatră cărare, închis și puțin
mă zbat în copite de murg


Ah! Mânile-mi mute dau seara în pârg.
Sub gene înfrânte de vin
desculțe trăiri învăluie lin
trei pleoape cu liniști de târg…

O negură roasă de cariu…
Departele punct de rubin
s-aprinde cum ceriul. Mai straniu

plec singur când vin.
Butelca-i golită. Pe albu’ de variu
crucific cămeșa-i de in…