Ochi celest întunecat
De pe suflet suflă praf,
Un deșert negru, înghețat,
Nu se lasă-nduioșat.

Roze moarte, crini orbiți,
Copaci triști, de timp loviți
Lumînări ce obosite
Plîng, mormintele innegrite.

Felinarul, adormit
Cerul negru, tulburat,
Pietre albe, prăfuite
Fără nume, stau proptite.

Și într-un colț, în cimitir,
Pe o piatră eu mă-nchin.
O cruce inscripționată,
"Sufletului meu închinată".