Până mai ieri, în colț la strada mare
(Credeți-mă și-acuma sunt șocat)
Era un magazin, vindea mâncare
Și băuturi, legume, asortat….
Da’ ce poveste frate (!) ce oroare (!)
Cu paznicul de noapte s-a-ntâmplat,
Că o așa grozavă întâmplare
Apare poate-n viață doar odat’ :
Păzind la miezul nopții foarte tare
În prăvălie ferm și devotat,
Un mic și obosit muc de țigare
Ce-n zona mediană i-a picat,
Iscă un foc teribil și-o dogoare
Ce-ntreaga coșmelie-a devorat ;
Trezit de centigrade infernale,
Al nostru paznic însă a scăpat
Cu patru’ș-cinci la sută (deci reale !)
Arsuri, cum în raport e menționat :
Vreo patruzeci, erau intestinale,
De la rachiul ieftin consumat,
Iar cinci procente (să va bag în boale !)
La un ceva….neidentificat !

Valeriu Cercel