trec rîul îngeri îmi joacă pe unghii
nu știu de mă nasc ori mor
chinuit sunt de friguri și fluturi cu capete de înecați
mi se prind de picior
un dovleac cu ochi care învață să creadă
ești tu așteptîndu-mă pe celălalt mal
cînd eu în grabă mă rog cuvintelor
rece și inegal
o să vin o să plec cumpărat ori vîndut
pe aceeași înfățișare a banului
ochii mamei se usucă
în jos pe apa iordanului
de atîta liniște cocoșii au aprins casa
și acum sar fericiți din balcoane
doar iuda vine-ntruna să își plîngă
fața, căzînd din icoane.