In trupul meu
timpul picura-n colțuri
în pământuri străine
spre marginea ființei.
In zadar mă mai căutam
în cioburi de sticlă,
în fotografii, pe buze,
când eu de mult mă-nnălțasem
spre ceruri de gânduri
aducând de la margini
legende cu păpușari
prizonieri în propriile ițe
că n-au apucat să învețe
limba fantoșelor.
Cu un rictus de circar obosit
am inventat și eu
o unghie sacră,
și-am poposit din zbor
în hăul de nepăsare
să-i spintec cu dor
marginea
ca-n vechea legendă.