E rece privirea ta,
Ca berea blondă coagulată,
Ce-mi dă fiori,negustată,
Rece si sufletul vulcanic de ieri
A fost odată…
Pe drumul de țară băltind în noroiul cleios,
Eram două gânduri, același vis,
Plini de speranță ne îndreptam spre abis…
Prin munți și prin văi, prin ploaie și vânt,
Pe marginea hăului m-ai prins de mână
Þinându-mă strâns, tot mai strâns.
Fără cuvinte o mâna am întins,
Gând fără glas
Glas, nesfârșită chemare,
Ochii nu mai vedeau
Erai acolo, eram ...
Mâinile noastre alergau
Ne căutau prin întuneric,
Eram ...
Ne găseam unul pe altul
Atât de aproape încât
Nici veșnicia,
Nici haosul hâd
Nu ar putea vreodată
Să ne despartă vreun gând...
Am știut că va fi așa
S-a întâmplat identic în visul meu
Oare visul tău ce spunea?
Știam că vom cădea,
Dar nu acum, nu în ziua asta,
E-atât de multă lumină în jur,
Aș vrea fericirea lumii s-o fur
Să fie întreagă numai a mea
Și tu...