Mîna Însuflețirii
îmi fulgeră
coborîtă peste
fruntea cuvîntului
și răsare
o zidire luminoasă
din răsunetele
înmănuncheate.
Crengile apei vii
duc bunăvestirea
dincolo de sfiiciunea
cetinilor
pînă-nfolorește
ploaia de fum
a păsărilor.
Ies din genuncherile
pietrelor țintuite
puii fierbinți
ai adîncului
să facă cărări
penitenței
sub Liturghia
văzduhului
unde mi se furișează
sufletul
să se închine
în adierile galaxiilor.